Voi cita mai jos din
cartea "Autobiografia unui Yoghin" scrisa de Yogananda Paramahansa,
cateva pagini in care se explica clar importanta si puterea de evolutie
spirituala dezvoltata prin practica lui Kriya Yoga, revelata de Babaji:
CAPITOLUL: 26
Ştiinţa Kriya Yoga
"Ştiinţa Kriya
Yoga, atât de des menţionată în această carte, s-a răspândit mult în India
modernă datorită lui Lahiri Mahasaya, Maestrul gurului meu. Cuvântul kriya
derivă din sanscritul kri, a face, a acţiona, a reacţiona; aceeaşi
rădăcină se întâlneşte în cuvântul karma, legea cosmică a cauzei şi a
efectului. Kriya Yoga înseamnă astfel "unirea (yoga) cu Infinitul
prin intermediul unei anumite acţiuni sau ritual (kriya). Un yoghin care aplică
această tehnică se eliberează gradat de sclavia karma-ei, sau lanţul universal
al cauzalităţii.
Din cauza unor restricţii străvechi, nu pot da o explicaţie
completă a Kriya-ei Yoga într-o carte destinată marelui public.
Tehnica însăşi trebuie să fie învăţată de la un Kriyaban (Kriya
Yoghin). În această carte voi menţiona câteva aspecte generale.
Dacă ar trebui să explic Kriya Yoga în câteva cuvinte unui
occidental ce are educaţie ştiinţifică, i-aş spune că este o metodă
psihofiziologică simplă care determină la nivel fizic eliminarea bioxidului de
carbon din sânge şi încărcarea acestuia cu oxigen. Atomii acestui oxigen
suplimentar sunt transmutaţi în curenţi subtili care vitalizează creierul şi
centrii spinali 26-1. Astfel yoghinul poate încetini sau
chiar preveni îmbătrânirea ţesuturilor oprind acumularea sângelui venos;
yoghinii avansaţi transmută materia în energie pură. Ilie, Isus, Kabir precum
şi alţi profeţi obţinuseră controlul în Kriya sau alte tehnici similare,
care le permiteau să se materializeze sau să se dematerializeze la voinţă.
Kriya
este o ştiinţă
foarte veche. Lahiri Mahasaya a învăţat-o de la marele său guruu Babaji, care a
redescoperit-o şi i-a clarificat tehnicile, după ce fusese pierdută în epocile
întunecate. Babaji este cel care a numit-o simplu Kriya Yoga.
"Kriya Yoga pe care, prin
intermediul tău, o
dau lumii în acest secol XIX", i-a zis Babaji lui Lahiri Mahasaya,
"este aceeaşi ştiinţă pe care, cu multe mii de ani în urmă, Krishna i-a
predat-o lui Arjuna şi care, mai târziu, a fost cunoscută de Patanjali, de
Isus, de Sfântul loan, Sfântul Pavel şi alţi discipoli."
Krishna, cel mai mare profet al Indiei, face aluzie la Kriya Yoga în
două sutre din Bhagavad
Gita. Unul dintre ele spune: "Alţii sacrifică suflul expirator <apana>
şi suflul inspirator <prana>, oprind mişcarea inspiraţiei şi
expiraţiei, năzuind la stăpânirea suflurilor <pranayama>." 26-2
Interpretarea este: "Yoghinul opreşte descompunerea corporală calmând
acţiunea inimii şi plămânilor prin afluxul suplimentar de prana (forţă vitală);
el opreşte de asemenea, prin controlul propriei voinţe apana (curentul
de eliminare), mutaţiile de creştere din corpul său. Neutralizând astfel
descompunerea şi creşterea, yoghinul învaţă să controleze forţa vitală."
Cealaltă sutra este: "Îndepărtând contactele exterioare cu
privirea [aţintită] numai între [cele două] sprâncene, egalizând suflul
inspirator <prana> cu suflul expirator <apana> care
trec prin nas, ascetul cu mintea, simţul intern şi simţurile stăpânite, care
are drept ultim scop eliberarea, lipsit de dorinţă, frică şi milă, numai acela
este eliberat pentru totdeauna" 26-2-1
Krishna spune de asemenea că 26-3, într-o
încarnare precedentă, el îl învăţase yoga pe Vivasvat, sfântul din antichitate,
care l-a învăţat pe Manu, marele legislator 26-4. Ultimul, la
rândul său, l-a instruit pe Ikswaku, fondatorul dinastiei războinicilor solari
din India. Trecând astfel de la unul la altul, din secol în secol, yoga regală
a fost conservată de către înţelepţi până la apariţia erei materialiste 26-5.
Atunci, din cauza secretului cu care o înconjurau preoţii şi a indiferenţei
oamenilor, ştiinţa sacră a devenit din ce în ce mai inaccesibilă.
Kriya Yoga
este menţionată de
două ori de înţeleptul antic Patanjali, cel mai bun comentator al sistemului
yoga, care scrie: "Disciplinarea corpului, controlul mental şi meditaţia
asupra lui AUM constituie Kriya Yoga" 26-6
Pentru Patanjali, Dumnezeu este vibraţia cosmică a lui AUM pe care o
auzi în meditaţie 26-7. AUM este Cuvântul Creator 26-8,
zgomotul Motorului Cosmic, martorul3 Prezenţei Divine. Chiar şi începătorul în
yoga nu întârzie să audă în străfundurile fiinţei sale minunatul sunet AUM.
Primind astfel o dovadă spirituală, practicantul se convinge că este în contact
cu lumea divină.
A doua oară Patanjali vorbeşte despre tehnica Kriya sau
controlul forţei vitale astfel: "După ce s-a realizat asana, pranayama
este încetarea mişcărilor de inspiraţie şi expiraţie"26-9
.
Sfântul Pavel cunoştea Kriya Yoga sau o tehnică
similară permiţând branşarea sau debranşarea curenţilor vitali la simţuri. De
aceea el a putut spune: "În fiecare zi eu mor; atât este de
adevărat lucrul acesta, fraţilor, cât este de adevărat că am de ce să mă laud
cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru" 26-10. Printr-o
metodă care concentra înăuntru toată forţa vitală a corpului (forţă dirijată de
obicei în afară, spre lumea senzorială, dându-i astfel o validitate aparentă),
Sfântul Pavel trăia în fiecare zi experienţa unei adevărate uniuni yoghine cu
"bucuria" (beatitudinea) Conştiinţei Cristice. În această stare de
supremă fericire el avea conştiinţa că "moare" pentru lumea iluzorie
a maya-ei.
În starea iniţială a comuniunii cu Dumnezeu (sabikalpa
samadhi), conştiinţa practicantului este fuzionată cu Spiritul Cosmic;
forţa vitală este retrasă din corp, care pare "mort", rigid,
neanimat. Yoghnul este pe deplin conştient de fixitatea corpului său. Când el
ajunge la stări superioare (nirbikalpa samadhi), conştiinţa sa trează
este în comuniune cu Dumnezeu, chiar şi atunci când corpul său efectuează
muncile zilnice 26-11 .
"Kriya Yoga este un instrument care
permite accelerarea evoluţiei omului", explica Sri Yukteswar discipolilor săi. "În
antichitate, yoghinii au descoperit că secretul conştiinţei cosmice este legat
intim de controlul suflului; aceasta este contribuţia Indiei la cunoaşterea
umană şi ea este absolut unică şi nemuritoare. Forţa vitală, absorbită de
obicei în cursul activităţilor cardiace, trebuie să fie eliberată pentru
activităţi spirituale, printr-o tehnică care să permită încetinirea şi calmarea
ritmului neîncetat al suflurilor."
Kriya Yoghinul direcţionează mental energia sa vitală în sus şi în jos de-a lungul circuitului
jalonat de cei şase centri de pe coloana vertebrală (medular, cervical, dorsal,
lombar, sacral şi coccigeal), ceea ce corespunde celor 12 semne zodiacale, Omul
Cosmic simbolic. O jumătate de minut de ascensionare a energiei de-a lungul
coloanei vertebrale, conform tehnicilor Kriya, permite omului să
realizeze un progres egal cu un an de evoluţie spirituală normală.
Acest sistem sideral la scară umană, cu cele 6 constelaţii
interioare (12 prin polaritate) în revoluţie în jurul soarelui reprezentat de
Ochiul spiritual omniscient, este în relaţie cu soarele lumii fizice şi cu cele
12 semne ale zodiacului ceresc. Orice om este deci sub influenţa a două
universuri: unul interior şi altul exterior lui. Înţelepţii antici au
descoperit că această acţiune a mediului ceresc şi terestru asupra omului îl
împinge încet înainte pe drumul evoluţiei lui normale în cicluri de 12 ani.
Scripturile ne învaţă că sunt necesari un milion de ani de evoluţie normală şi
fără boală pentru a perfecţiona creierul uman până la a-l face capabil să
atingă conştiinţa cosmică.
O mie de tehnici Kriya realizate în 8 ore
şi jumătate îi dau
yoghinului într-o singură zi echivalentul a o mie de ani de evoluţie naturală,
sau de 365.000 de ani în 12 luni. Kriya Yoga permite astfel să realizezi
în trei ani, prin efort inteligent, progresul pe care natura nu-l face decât în
10.000 de secole. De altfel, nu pot apela la ajutorul Kriya-ei decât
yoghinii foarte avansaţi care, sub conducerea gurului lor, şi-au pregătit
corpul şi creierul pentru a le face apte să suporte puterea dezvoltată de o
practică asiduă.
Începătorul în Kriya nu trebuie să practice exerciţii
yoghine decât în reprize de 14-48 de execuţii, de două ori pe zi. Unii yoghini
obţin eliberarea în 6, 12, 24 sau 48 de ani. Un yoghin care moare înainte de
atingerea ţelului suprem duce cu el karma favorabilă datorată eforturilor sale
în practica yoga; în viaţa viitoare el va fi dirijat în mod armonios spre
Scopul Suprem.
Corpul unui om obişnuit poate fi comparat cu un bec de 50
de waţi care nu poate suporta un curent de miloane de volţi generat de practica
Kriya Yoga intensă. O creştere gradată şi regulată a timpului afectat
metodelor yoga, transformă din zi în zi corpul, pe plan astral, până îl face
capabil să exprime potenţialele infinite de energie cosmică ce constitue prima
manifestare activă, materială, a Spiritului.
Kriya Yoga
nu are nimic comun cu metodele respiratorii neştiinţifice practicate de un număr de
zeloşi rătăciţi. Tentativele lor de a reţine forţat suflul sunt nu numai contra
naturii, ci şi cu consecinţe foarte neplăcute. Pe de altă parte, Kriya
este însoţită chiar de la început de o stare de perfectă seninătate şi linişte
datorate unei forţe regeneratoare curgând de-a lungul coloanei vertebrale.
Această tehnică yoghină străveche converteşte respiraţia în
energie mentală. Progresul spiritual permite perceperea suflului ca un act
mental: o respiraţie într-un vis.
Se pot da multe exemple pentru a ilustra relaţia matematică între ritmul
respirator şi variaţiile corespunzătoare ale stărilor de conştiinţă. Când ne
concentrăm atenţia asupra unei chestiuni extrem de dificile, asupra unei
sarcini urgente şi delicate, respiraţia se încetineşte automat. Fixitatea
atenţiei depinde astfel de încetineala respiraţiei. Respiraţia rapidă, gâfâită,
însoţeşte inevitabil stările emoţionale violente: teamă, invidie, mânie.
Maimuţa turbulentă inspiră de 32 de ori pe minut, iar omul numai de 18 ori, în
medie. Elefantul, broasca ţestoasă, şarpele şi alte animale cunoscute pentru
longevitatea lor, au sistem respirator mai lent decât cel al omului. Astfel
broasca ţestoasă, care trăieşte 300 de ani, nu respiră decât de 4 ori pe minut.
26-12
Efectul întineritor al somnului rezultă din faptul că omul îşi pierde
temporar conştiinţa corpului şi suflului său. Dormind, el devine un yoghin: în
fiecare noapte el împlineşte ritualul yoga constând în a se elibera de toate
identificările cu corpul, în a împrospăta forţa vitală din cei 6 centri de
forţă din coloana vertebrală şi din "lotusul cu o mie de petale" din
regiunea cerebrală. Cel care doarme se reîncarcă astfel, fără să o ştie, cu
energia cosmică susţinătoare a întregii vieţi.
Spre deosebire de cel care doarme, yoghinul
realizează
conştient şi la propria voinţă un proces simplu şi natural de acelaşi tip. Kriya-yoghinul
utilizează tehnica pentru a-şi hrăni şi satura cu lumină nepieritoare celulele
corpului, conservându-le astfel într-o stare de magnetizare spirituală. În mod
ştiinţific, el face ca respiraţia să devină inutilă, fără ca pentru aceasta să
intre (în timpul orelor de practică) într-o stare negativă de somn, de
inconştienţă sau de moarte.
La oamenii care sunt sub influenţa maya-ei, sau legilor
naturii, curgerea forţei vitale se face spre lumea exterioară; ei utilizează
instinctual curenţii săi, risipindu-i în simţuri. Din contră, practica Kriya
Yoga inversează direcţia curgerii: forţa vitală este dirijată mental spre
microcosmosul fiinţei, unde ea se reuneşte cu energiile subtile din centrii
coloanei vertebrale. Recâştigată astfel, forţa vitală, elixir spiritual,
reînnoieşte celulele corporale ale yoghinului şl mai ales pe cele ale
creierului.
O hrană potrivită, lumina soarelui şi gânduri armonioase sunt
elemente care îi conduc pe cei care nu sunt ghidaţi decât de către Natură şi de
planul ei divin să-şi desăvârşească realizarea Sinelui într-un milion de ani.
Este nevoie de 12 ani de viaţă normală şi sănătoasă pentru ca să apară o
perfecţionare în structura creierului, oricât de mică; iar purificarea creierului
până când acesta va putea să manifeste conştiinţa cosmică, necesită un milion
de ani. Dar yoghinul, prin utilizarea ştiinţei spirituale yoga se
sustrage necesităţii respectării legilor naturii o perioadă atât de lungă.
Rupând lanţul respiraţiilor care leagă sufletul de corp, Kriya
Yoga prelungeşte viaţa şi măreşte la infinit câmpul conştiinţei. Metoda
yoga depăşeşte conflictul între spirit şi simţurile subjugate de materie şi-l
eliberează pe discipol pentru a-i permite să-şi regăsească Regatul său Etern.
Yoghinul ştie că natura sa adevărată nu este înlănţuită de carapacea carnală,
nici de lanţul respiraţiilor - simbol al sclaviei noastre faţă de Aer şi nici
de constrângerea exercitată de celelalte patru elemente: Pământ, Apă, Foc,
Eter.
Introspecţia, sau "a rămâne aşezat în tăcere" este o
modalitate neştiinţiflcă de a te strădui să separi forţat spiritul de simţuri,
legate împreună de forţa vitală. Mintea contemplativă în eforturile sale de a
se întoarce la divinitate, este readusă în mod constant spre simţuri de către
curenţii vitali. Kriya Yoga, controlând direct mintea, cu
ajutorul forţei vitale, este calea cea mai uşoară de apropiere de Infinit, cea
mai eficace şi cea mai ştiinţifică. Contrastând cu drumul lent şi nesigur al
teologiei, Kriya Yoga poate, pe drept cuvânt, să primească numele de
rută aeriană; căci pentru a ajunge la Dumnezeu trebuie să mergi cu avionul, nu cu carul
cu boi.
Ştiinţa yoghinilor
are la bază studiul empiric al tuturor formelor de exerciţii de meditaţie şi de
concentrare. Ele permit practicantului să obţină un deplin control al
închiderii sau deschiderii circuitelor specifice fiecăruia din cele 5 simţuri,
făcând ca prin aceste circuite să treacă sau nu curenţii vitali. Învăţând să-şi
izoleze simţurile, yoghinul se poate cupla la voinţă cu lumile subtile, divine
sau cu cele materiale. El nu mai este adus, împotriva voinţei sale, de către
forţa vitală spre domeniul senzaţiilor gălăgioase şi al gândurilor agitate din
sfera umană obişnuită. Stăpân al corpului şi minţii sale, Kriya Yoghinul
dobândeşte în final victoria asupra "ultimului inamic", moartea. 26-12-1
"Astfel, suflete al meu, hrăneşte-te cu Moarte, ea care se
hrăneşte cu oameni; Căci Moartea odată moartă, nu mai ai de ce să mori!" 26-13
Viaţa unui Kriya yoghin avansat nu mai este
influenţată de acţiunile sale trecute, ci numai de directivele sufletului. El
evită astfel înaintarea lentă care este datorată acţiunilor egoiste, bune sau
rele, ale vieţii cotidiene; târârea de melc este incompatibilă cu zborul său de
vultur.
Această metodă superioară de viaţă spiriluală îl eliberează pe
yoghinul care, evadând din închisoarea propriului său ego, inspiră cu aviditate
aerul liber al omniprezenţei divine. Din contră, sclavia vieţii umane comune se
derulează cu o încetineală umilitoare. Omul, chiar şi atunci când urmează
neabătut calea normală de evoluţie, rămâne sub tirania naturii; presupunând că
nu încalcă nici o lege fizică sau mentală, el va trebui să poarte haina
reîncarnărilor succesive timp de 10.000 de secole înainte de a atinge
eliberarea finală.
Metoda rapidă a yoghinilor, care le permite să se
elibereze de identificarea fizică şi mentală, se impune de la sine celor care
sunt nemulţumiţi de durata de un milion de ani. Întârzierea este şi mai mare
pentru cei care, mulţumiţi să trăiască fără să se ocupe de suflet, urmăresc mai
mult bucuriile grosiere, ofensând astfel natura sfântă a fiinţei lor prin
fapte, vorbe şi gânduri. Pentru ei sunt necesare cel puţin două milioane de ani
pentru a se elibera!
Omul obişnuit realizează rareori sau niciodată că trupul său este
un imperiu vast, condus de Spiritul împărat, aşezat pe tronul de deasupra
capului, şi ai cărui guvernatori provinciali sunt cei şase centri de forţă de
la nivelul coloanei vertebrale, sau "sfere de conştiinţă"! El
guvernează un popor numeros: 27 de miliarde de celule dotate cu inteligenţă
elementară infailibilă, care execută toate funcţiile organismului: creştere,
transformare, dezagregare; 50 de milioane de gânduri, emoţii şi alte variaţii
calitative suferite de către conştiinţă în 60 de ani de viaţă medie. Orice
revoltă aparentă a celulelor sau a sufletului contra Spiritului, tradusă prin
boli, lipsa raţiunii sau stări de depresiune, nu este imputabilă lipsei de
loialitate a acestor servitori umili, ci mai degrabă utilizării
necorespunzătoare, din trecut sau prezent, a liberului arbitru al omului, care
i-a fost dăruit de către Dumnezeu odată cu Sufletul şi pe care nu-l poate
înstrăina.
Omul se identifică cu un eu fals, pe care-l numeşte cel
care gândeşte, care vrea, care mănâncă, care digeră şi care se menţine în
viaţă, refuzând să admită, deşi pentru asta i-ar fi suficientă puţină
autoanaliză, că, în viaţa cotidiană, el nu este nimic altceva decât o marionetă
guvernată de acţiunile sale trecute (karma), de mediul său, de anturajul
său. Reacţiile intelectuale, tendinţele, obişnuinţele, sentimentele sunt sub
dependenţa strânsă a cauzelor trecute care-şi au originea fie în această viaţă,
fie într-una anterioară. Numai Spiritul scapă de acest determinism, iar Kriya
Yoga are ca scop de a elibera acest Spirit, distrugând vălul aşa ziselor
adevăruri şi libertăţi umane. Scripturile declară că omul nu este un corp
pieritor, ci un spirit viu. Kriya îi garantează o metodă care-i permite
să demonstreze această afirmaţie.
"Ritualurile exterioare nu pot distruge
ignoranţa, aceşti
doi termeni nefiind reciproc contradictorii" scrie Shankara în celebrul
său Un Secol de Versuri. "Numai cunoaşterea realizată efectiv
distruge ignoranţa... Cunoaşterea nu poate izvorî decât dintr-o anchetă
interioară. Cine sunt? De unde vine Universul? Cine l-a creat? Care este Cauza
lui Ultimă? Despre acest gen de întrebări vorbesc eu." Intelectul nu poate
răspunde la aceste întrebări, de aceea înţelepţii au abordat yoga ca tehnică de
anchetă spirituală.
Adevăratul yoghin, abţinându-se să se identifice în gând, în
voinţă şi în sentimente cu dorinţele corpului său şi eliberând forţele
supraconştiente din centrii astrali, trăieşte în lume aşa cum l-a creat
Dumnezeu, fără să fie împins de impulsurile trecutului şi nici de atracţiile
recente ale slăbiciunilor umane. În momentul în care Dorinţa Supremă se
împlineşte, el este la adăpost în portul fericirii veşnice a Spiritului.
Domnul Krishna, referindu-se la eficacitatea
sigură şi metodică
a ştiinţei yoga, îl laudă pe cel care îi aplică tehnologia cu aceste cuvinte:
"Yoghinul este deasupra asceţilor şi este socotit chiar deasupra celor
care au Cunoaşterea (Jnana Yoga); yoghinul este deasupra celor care
îndeplinesc riturile (Karma Yoga); de acum fii yoghin, o, Arjuna!" 26-14
Kriya Yoga
este adevăratul
"ritual al focului", pomenit adesea în Bhagavad Gita. Focurile
purificatoare ale practicii yoga aduc iluminarea eternă, diferind astfel mult
faţă de atât de ineficientele focurile ceremoniale religioase, care prăjesc
chiar percepţia adevărului.
Yoghinul îşi aruncă aspiraţiile sale umane în focul dedicat
unicului şi fără egal Dumnezeu. Aceasta este adevărata ceremonie yoghină a
focului, unde toate dorinţele trecute şi prezente constituie
"cărbunele" consumat de dragostea divină. Flacăra Supremă arde orice
nebunie umană şi omul este eliberat de orice impuritate. Oasele lui sunt
dezgolite, metaforic vorbind, de orice carne a dorinţei, scheletul lui karma-ic
albit de razele antiseptice ale soarelui înţelepciunii nu mai are nimic
ofensator în faţa umanităţii, nici în faţa Creatorului; iată-l în sfârşit pur.
26-1: Binecunoscutul savant Dr. George W. Crile
din Cleveland a explicat, înaintea unei întruniri a Asociaţiei Americane pentru Progresul
Ştiinţei ţinută în 1940, că experimentele sale au demonstrat că toate
ţesuturile corpului sunt electric negative, cu excepţia creierului şi
ţesuturilor nervoase, care rămân electric pozitive, pentru că ele absorb oxigen
revitalizant cu o viteză mai mare. Înapoi la text
26-2: Bhagavad Gita, IV:29. Înapoi la text
26-2-1: Bhagavad Gita, V:27,28. Înapoi la text
26-3: Bhagavad Gita IV:1-2. Înapoi la text
26-4: Autorul preistoric al lui Manovara
Dharma Shastras sau Legile lui Manu. Aceste canoane ale legilor civile sunt
valabile în India
şi astăzi. Manu
este considerat cel mai vechi institutor de legi din lume. Savantul francez
Louis Jacolliot susţine că Legile lui Manu sunt foarte apropiate de Codul
Roman dat de Justinian. Înapoi la text
26-5: Începutul erei materialiste, în
conformitate cu Scripturile Indiei, a fost anul 3102 î.C. Acel an a marcat
începutul ultimei Dwapara Yuga descendentă din ciclul echinocţial şi de asemenea începutul
lui Kali Yuga din ciclul universal. Cei mai mulţi antropologi, crezând că acum
zece mii de ani omenirea trăia în epoca de piatră, au prezentat ca
"mituri" tradiţiile antice din India, China, Egipt şi alte ţinuturi. Înapoi la text
26-6: Yoga Sutras de Patanjali, II:1.
Utilizând cuvintele Kriya Yoga, Patanjali face referiri fie la tehnica
predată mai târziu
de către Babaji, fie la una foarte similară. Că Patanjali făcea menţiuni la
adresa unei tehnici definite a controlului forţei vitale este demonstrat de
aforismul său din Yoga Sutras, II:49. Înapoi la text
26-7: Yoga Sutras de Patanjali,
I:27. Înapoi
la text
26-8: "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi
Cuvântul era Dumnezeu... Toate lucrurile au fost făcute prin El [Cuvântul sau
Aum] şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El" IOAN, 1.1-3. AUM
(Om) din Vede a devenit cuvântul sacru HUM al tibetanilor, AMIN
al musulmanilor, AMEN al egiptenilor, grecilor, romanilor, evreilor şi
creştinilor. În ebraică el semnifică credincios, sigur.
"Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, începutul
zidirii lui Dumnezeu" APOCALIPSA, 3.14. Înapoi la text
26-9: Yoga Sutras de Patanjali, II:49. Înapoi la text
26-10: I Corinteni 15:31. Înapoi la text
26-11: Kalpa înseamnă timp, sau eon. Cuvântul sanscrit vikalpa
înseamnă "diferenţă, nonidentitate". Sabikalpa este starea de
samadhi "cu diferenţă", supusă schimbării, nirbikalpa este
starea de samadhi "fără diferenţă", neschimbată. Iată de ce în sabikalpa
samadhi discipolul mai păstrează încă un sentiment vag de separare de
Dumnezeu; în nirbikalpa samadhi el realizează pe deplin identitatea sa
ca Spirit. Înapoi
la text
26-12: Conform surselor ştiinţifice, broasca ţestoasă gigantică
trăieşte între 200 şi 300 de ani. Înapoi la text
26-12-1: "Vrăjmaşul cel din urmă care va fi nimicit
va fi Moartea" I CORINTENI, 15.26 Înapoi la text
Nealterarea corpului lui Paramahansa Yogananda după moarte demonstrează că
el era un Kriya Yoghin perfect. Totuşi, nu toţi marii maeştri manifestă
non-putrezirea corpului după moarte. Scripturile hinduse ne spun că asemenea
miracole se produc numai cu un anumit scop. În cazul lui Paramahansaji,
"scopul special" a fost fără îndoiala acela de a convinge Occidentul
de valoarea ştiinţei yoga. Yoganandaji a fost instruit de Babaji şi Sri
Yukteswar să servească Occidentul; Paramahansaji a îndeplinit această misiune
atât în viaţă, cât şi în moarte. (nota editorului englez)
26-13: Shakespeare: Sonetul 146. Înapoi la text
26-14: Bhagavad Gita, 6.46. Înapoi la text
Ştiinţa modernă
este pe cale să descopere efectele curative şi regeneratoare ale absenţei
respiraţiei asupra corpului şi minţii. Doctorul Alvan L. Barach, de la Colegiul Medicilor
şi Chirurgilor din New York, a conceput o metodă terapeutică concretizată într-un
"repaus pulmonar" care reda sănătatea la numeroşi tuberculoşi.
Utilizarea unei camere de presiune constantă permite pacientului să-şi oprească
respiraţia. Ziarul New York Times din data de 1 februarie 1947 îl citează pe
doctorul Barach în următorii termeni: "efectul suspendării respiraţiei
asupra sistemului nervos este considerabil. Impulsul mişcării muşchilor
voluntari este mult diminuat. Pacientul poate rămâne întins ore întregi în
această cameră fără să se mişte deloc şi fără să-şi schimbe poziţia. Dorinţa de
a fuma dispare când respiraţia este oprită voluntar, chiar şi la bolnavii
obişnuiţi să fumeze două pachete de ţigări pe zi. In numeroase cazuri,
relaxarea este atât de profundă încât bolnavul nu are nevoie de nimic care să-i
distragă atenţia." În 1951, Dr. Barach a confirmat public valoarea
tratamentului său care, declară el, "odihneşte nu numai plămânii, ci
întregul corp şi, s-ar părea, întreaga minte. Activitatea cardiacă, de exemplu,
este diminuată. Bolnavii noştri încetează să se neliniştească şi să se
îngrijoreze". Aceste fapte permit să înţelegem cum este posibil ca un
yoghin să rămână nemişcat perioade mari de timp fără să aibă, fizic sau mental,
nevoie de o activitate exterioară. Singur acest calm îi permite Spiritului
să-şi găsească calea spre Dumnezeu. În timp ce omului obişnuit îi este necesară
camera de presiune constantă pentru a beneficia de suspendarea respiraţiei,
yoghinului îi este suficientă Kriya Yoga pentru ca corpul, sufletul şi spiritul
său să beneficieze de aceasta".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu